Asteptati pina se incarca pagina!
Natura
Situl de Importanță comunitară Muntele Mare este situat în estul Munților Apuseni, în grupa montană Gilău-Muntele Mare, unde ocupă o parte din platoul înalt de pe cumpăna de ape dintre Arieș și Iara, pe teritoriul administrativ al județului Alba în sud și pe teritoriul administrativ al județului Cluj în nord. Situl a fost declarat cu scopul de a asigura menţinerea sau aducerea într-o stare favorabilă de conservare a habitatelor 3220 Vegetaţie erbacee de pe malurile râurilor montane; 6230* Pajişti montane cu Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 7110* Turbării active; 4060 Tufărişuri alpine şi boreale; de a asigura menţinerea sau aducerea într-o stare favorabilă de conservare a efectivelor speciei 1193 Bombina variegata şi a altor specii importante de floră şi faună conform Formularului Standard și acela de a contribui la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi la menţinerea diversităţii biologice în regiunea biogeografică alpină.
Fac obiectul conservării următoarele habitate Natura 2000:
Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane
Suprafață: Habitat prezent conform Formularului standard pe 1% din suprafață sitului.
Reprezentătivitate: bună la nivelul sitului.
Suprafață sitului acoperit de acest tip de habitat, raportată la suprafață totala a acestui tip de habitat la nivel national: sub 2%.
Starea de conservare: bună.
Localizare în sit: în SCI Muntele Mare acest tip de habitat este prezent numai în sectorul de curs superior al râurilor Valea Podurilor, Paraul Vanatului, Valea Ierii, Valea Mare, Valea Cortestilor, Valea Cretoaia și Paraul Incesti, fiind dispus radiar, spre periferia sci-ului, în sectoarele de izvoare ale acestor râuri.
Structura: Habitatul cuprinde grupări deschise de plante pioniere erbacee sau sufrutescente, bogate în specii montane, care colonizează depozitele de agregate grosiere ale pâraielor cu regim hidrologic alpin, caracterizat prin ape cu debite mai consistente vara. (Gafta, et. al., 2008)
Compoziția floristică în SCI Muntele Mare: Dryas octopetala, Gypsophila repens, Rhacomitrium canescens, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Saxifraga bryoides, Trifolium palescens, etc.
Pajiști montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase
Suprafață: Habitat prezent pe mai bine de 1% din suprafață sitului.
Reprezentativitate: bună la nivelul sitului.
Suprafață sitului acoperită de acest tip de habitat, raportata la suprafață totala a acestui tip de habitat la nivel național: mai mare de 2%.
Starea de conservare: habitatul este în parte degradat.
Valoare conservativă: habitat endemic sud-est carpatic și prioritar european.
Localizare în sit: Pe platoul cu o altitudine medie de 1725m, situat intre vârfurile Muntele Mare și Neteda.
Statiune: platoul montan înalt dispus intre vârfurile Muntele Mare și Neteda cu substrat: preponderent granitic, soluri cu profil involuat și având un pH de 4–4,5, altitudine de 1650–1800 m și temperaturi medii multianale de 4,5 -5 C.
Structura: Habitat mezofil și mezohigrofil, de pajiste secundarã dezvoltatã in urma defrisãrii pădurilor de molid. Stratul arbustiv redus. Stratul ierbos – dominant, speciile caracteristice Scorzonera rosea și Campanula abietina definesc caracterul regional al grupãrii. Specia edificâtoare Festuca nigrescens realizeazã o acoperire cuprinsã intre 35–70%. In structura floristicã sunt prezente numeroase specii mezofile, caracteristice pentru Arrhenatheretea. Specia Nardus stricta are o constanță ridicată și o acoperire între 5–10%. A fost descrisă subasociația typicum, care este întâlnită și în etajul montan superior al Muntelui Mare, cu specii caracteristice precum Caricetalia curvulae și subasociația festucetosum airoidis (Coldea, 1987), cu specii microterme. Stratul muschilor este redus în acest habitat. Sunt prezente speciile Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum (Doniţã, et. al., 2005).
Compoziție floristicã. Specii edificatoare: Festuca nigrescens; specii caracteristice: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens, Viola declinata, Poa media.
Turbării active
Suprafață: Habitat prezent pe mai bine de 2% din suprafață sitului.
Starea de conservare: bună.
Valoare conservativã: habitat prioritar european.
Localizare în sit: Pe suprafețele apropiate de orizontală, cu substrat impermeabil ce favorizează acumularea apei în sol dispuse în jurul vârfului Muntele Mare.
Stațiuni: Substrat: cristalin, histosoluri bogate în materie organicã (95–97%), temperatură medie multianuală între 4,5 și 50C și precipitații de aproximativ 843 mm.
Structura: Habitat mezo-oligotrof, cu fitocenozele acidofile realizate de Eriophorum vaginatum împreunã cu diverse specii de Sphagnum: Sphagnum fallax și Sphagnum magellanicum. Stratul arborescent, contine pe alocuri Juniperus sibirica. Caracterul de mezo-oligotrofie al grupãrii este dat de prezentă în structura cenozelor a unor specii caracteristice ordinului Caricetalia nigrae. Fitocenozele etajului montan, mai bogate in specii oligotrofe au fost grupate in subasociatia typicum (Coldea 1989), iar cele din etajul subalpin și alpin, caracterizate prin prezentă speciilor diferențiale: Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentianoides și Sphagnum subsecundum au fost raportate subasociatiei Caricetum dacicae (Coldea, 1989).
Compoziție floristicã: specii edificatoare -Eriophorum vaginatum, Sphagnum fallax; Specii caracteristice -Sphagnum fallax, Sphagnum subsecundum, Sphagnum fuscum, Pinus mugo. Alte specii importante: Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentianoides, Carex pauciflora, Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum, Oxycoccus palustris, Sphagnum rubellum, Oxycoccus microcarpus, Carexechinata, Carex canescens, Carex rostrata, Luzula sudetica, Juncus filiformis, etc.
Tufărișuri alpine și boreale
Răspândire: Habitatul este răspândit preponderent în sud-estul și nord-estul sitului.
Suprafețe: ocupă suprafețe destul de extinse spre periferia sitului.
Stațiune: Altitudine cuprinsă între 1650-1820 m, temperatura medie anual 5oC și soluri cu reacție acidă-neutră (pH = 5,5–6,6), secundar, pe prepodzoluri scheletice.
Structura: Fitocenoza este edificată mai ales de specii arcto-alpine și circumpolare, speciile carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizează în principal asociații primare și secundare în locurile unde a fost defrișat molidul. Stratul arbustiv are o acoperire de 80–100%, cel al ierburilor și semiarbuștilor 10–15% și se diferențiază un strat muscinal de 5–15%. Stratul ierburilor și semiarbuștilor este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta. Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. communis ssp. nana). Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, etc (Doniță et al, 2005).
Alături de habitatele amintite se bucură de protective în cadrul site-ului și Bombina variegata. Habitatul ocupat de acest amfibian pe teritoriul SCI Muntele Mare se suprapune în general cu turbăriile oligotrofe, sau cu rîurile montane acolo unde se formează bălți, dar poate ocupa orice ochi de apă cu caracter temporar sau permanent. Populație cuprinsă ântre limitele sitului este totuși nesemnificativă, conform Formularului standard.
Statistica:
Numar total vizite:
27,241
Vizitatori in pagina:
10
Max. vizitatori simultani:
178
Moment de maxim:
06/11/2017
info